Lasă-mi mie povara tristeții

0
446
Lasă-mi mie povara tristeții
Și-a infinitului ucis,
Îngroapă-ți veșnicia morții
Căci iubirea te va-neca-n al meu iris.
Lasă-mi mie dorul
Și tot ce simți că te omoară,
Nu mă dezbrăca de tine,
Eu de restul lumii vreau să fiu goală.
Lasă-mi mie inima puerilă
Ce-mi duce lipsa colosal,
Iubește-mi absența, trăiește amorul
Pe care-l ținem ascuns în sarcofag.
Lasă-mi mie râuri
Și lacrimi ce se varsă-ntr-un cavou,
Seacă-mă, ocean fără de maluri,
Căci în tine-mi găsesc ultimul ecou.
Lasă-mi-te mie, tu, dor nebun ce-mi ești,
Deschide-mi-te, rană ce mă ofilești,
Coase-ți sufletul cu sânge din mine,
Dar cu moartea mea vei învăța să te unești.
Autor: Raluca Vodă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here