prima mea bicicletă a fost un pegas verde smarald
atât de mare
de frumoasă
de verde
de sonoră
claxonul ei mă fascina
părea o cutie muzicală ce prevestește căderile sau izbânzile
o săptămână întreagă am admirat-o
o mutam din balcon în sufragerie
din sufragerie pe holul lung
de unde oglinda ne spunea că suntem frumoși
eu și pegasul
verdele tricoului meu și verdele bicicletei
când tata a coborât-o de la etajul doi
în fața blocului erau cei mai curajoși copii ai planetei
doar eu plângeam în gând că nu pot ține cârma
spițele bicicletei nu erau altceva decât toate emoțiile mele adunate-ntr-un cerc
când tata a claxonat de trei ori
ochii zglobii și curioși
mulți
îngrozitor de mulți
mă pironeau în priviri
am conștientizat atunci
că trebuie
să vreau și să pot
izbânda mea a început cu un pegas verde smarald
și cu un drum
pe care tata claxona
lin
verde
frumos
Autor: Dana Logigan