Să-ți dorești drumul cel bun… Dar totuși să nu știi care e… Să visezi la o carieră reușită dar să nu știi dacă e potrivită pentru tine, să-ți dorești să fii un om bun fără să fii om rău cu tine, să-ți placă viața dar să nu-ți placă să riști… ”Veșnicele nesiguranțe ale oamenilor pe tot parcursul vieții”.
Dar totuși ce înseamnă „Să-ți dorești drumul cel bun…”?
Mulți ne temem să credem în vise și să ieșim din zona noastră de confort. Ne e frică să mergem pe cărări noi din teama de a nu fi greșite. Nu alegem școala sau locul de muncă visat pentru că nu e destul de bine plătit sau nu ne oferă un statut social de invidiat. Trăim de parcă am avea 10 vieți, ne interzicem să fim miloși, pentru că suntem luați de fraier… Spre ce ne îndreptăm? Spre ce mă îndrept?
Cineva spunea că „Atunci când vei fi mulțumit să fii tu însăți și să nu te compari cu ceilalți, toți te vor respecta..” Probabil, așa e, probabil pe tot parcursul vieții eu sau tu vom întâlni oameni care vor face lucrurile „mai bine” decât o faci tu sau eu. Mereu v-a exista cineva care va încerca să ne arate că o poate face mai bine, mai frumos sau ”mai cum trebuie” Tot ce trebuie noi să facem este să-i arătăm acelui „cuiva” că suntem fericiți așa imperfecți. N-ar putea să ne atace cu lipsurile noastre dacă noi le iubim, nu-i așa?
Acel cineva poate însemna o persoană necunoscută, străină ochiului și sufletului, sau chiar un apropiat. De aceea, cândva, cineva m-a învățat că dacă voi reuși într-un final ce mi-am propus, să fiu recunoscătoare celor care îmi aplaudă succesul, dar atenta la cei care nu o fac .
Eu una, merg pe principiul că de fapt, încercările care par a fi greu de trecut sunt binecuvântări, sunt un fel de reminder care ne anunță că suntem mai puternici cu un nivel și că urmează următoarea probă. Fiecare întâmplare din viața noastră își are rolul ei. Ea s-a petrecut cu un motiv bine Întemeiat, iar fie că ne place sau nu, trebuie să acceptăm și să ne păstrăm zâmbetul chiar dacă mușchii feței mai obosesc din când în când.
”Gânduri de seară”
