Valhalla

0
95
Valhalla
Valhalla
Timp de citit: < 1 minut

Valhalla

„Până când moartea ne desparte”

Nu înseamnă nimic dacă suntem morți deja

Mă adâncesc tot mai tare în pământ

Și îți iau gândul cu mine.

Însă când mă voi întoarce vom dansa,

Iar buzele mele vor căuta buzele tale

Căci ești fiord prin munți,

Thor împletindu-și fulgere pe degete

Am încercat să dobor ziduri care se văd de pe lună,

Dar singura gaură făcută a fost în piept

Vortex cald, cititor de ochi triști

Și remușcări săpate în neajunsul de a te fi născut

Pelin mi se prelinge pe frunte

Căci o stădanie mă zguduie,

De fiecare dată când mă pierd în ființa ta

Vreau să fiu amprentă în amprenta ta

Dacă pleci, sparge tăcerea:

Mi-au luat zeii glasul.

Ultima poezie a autoarei este disponibilă la un click distanță!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here